luni, 28 ianuarie 2013

Romania la Cupa internationala de cathering


La invitatia Confederatiei Nationale a Traiteur-ilor si Charcutier-ilor (CNTC) din Franta, o echipa de profesionisti romani formata din Ion Toma - chef, Gabriela Pascaru - cofetar, Niculae Nejloveanu - juriu si Gabriela Berechet - antrenor, a participat in perioada 25-26 ianuarie la cea de a treia editie a cupei internationale de catering.
Cele 11 echipe, reprezentand Belgia, Brazilia, Cehia, Coasta de Fildes, Italia, Franta, Luxembourg, Mexic, Romania, Spania si Ucraina inscrise in concurs au deschis seria competitiilor gastronomice din Arena Paul Bocuse, cateringul fiind urmat de cupa mondiala a cofetarilor, cupa mondiala a chocolatierilor si mult asteptatul trofeu Bocuse d'Or!
Timp de doua zile, concurentii au pregatit, conditionat, transportat, finisat pentru degustare si pentru prezentarea pe bufet un meniu din 5 servicii pentru 20 de persoane, debutand cu amouse-bouche din biban de mare, continuand cu preparat din rata si foie-gras, pastrav cu mousse de Saint Jacques in crusta si sos Choron a la Paul Bocuse, 3 preparate diferite din porc si incheind cu tarta cu ciocolata, ceai Matcha si fructe exotice!
11 echipe, 11 maniere inovative de preparare si prezentare, zeci de tehnici culinare, sute de arome!
Ocupantii podiumului, Spania, Franta si Luxembourg, au reusit sa impresioneze juriul cu ingeniozitatea abordarii meniului, gustul rafinat si prezentarea bufetului.
Ocupand locul 4, alaturi de Italia, Belgia si Cehia, echipa Ion Toma si Gabriela Pascaru au impresionat juriul cu delicatetea bibanului de mare marinat in trei sosuri, gustul rafinat al pieptului de rata umplut cu mousse de foie-gras in duet cu terina de foie-gras si pipote de rata in mantie de jambon Serrano, ingeniozitatea preparatului din pastrav posat in court-bouillon, in mantie de milefeuille de spanac si mousse de saint-jacques, cu sos Choron, cu gustul impecabil al celor trei preparatii din porc - carnat cu cimbru si busuoic, pe cruton de mamaliga cu jumari de rata si verdeturi, muschiulet de porc umplut si piept de porc marinat, gatit la temperatura joasa, cu sorici crocant si sos brun cu Porto...de rafinamentul tartei de ciocolata cu ceai Matcha, parfait de fructe exotice si sos tofifee!
Dincolo de performanta echipei romanesti, trebuie spus ca in Romania premiile la competitiile gastronomice internationale se datoreaza aproape exclusiv pasiunii pentru profesie si performanta, spiritului autodidact si investitiei personale in traininguri in strainatate, ustensile, materii prime, reviste de specialitate!
Atata timp cat abordarea teorie-practica in scolile cu profil turism si alimentatie este separatia si nu dihotomia, atata timp cat industria nu va investi in formare profesionala, in formare continua, in sustinerea competitiilor gastronomice interne si internationale...premiile echipelor romanesti vor fi exceptia care confirma regula!
Multumiri Unilever Food Solution Romania pentru implicarea deosebita in sustinerea logistica a echipei!

Romania, la Carnavalul de la Venetia, 2013

Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica (IRCCU) de la Venetia, cu sprijinul Muzeului National al Satului 'Dimitrie Gusti' din Bucuresti si in colaborare cu "Scuola Grande di San Teodoro", unul dintre organizatorii oficiali ai Carnavalului de la Venetia, organizeaza in perioada 2-14 februarie 2013 expozitia "Romania: Costume si Masti Populare de Ceremonie", informeaza un comunicat trimis Agerpres de IRCCU de la Venetia.
Tema din acest an a Carnavalului de la Venetia este "Vivi in colori"(Traieste colorat). Costumul popular romanesc reprezinta unul dintre cele mai expresive domenii de afirmare a creativitatii feminine. Nenumarate sunt dovezile de fantezie si ingeniozitate, de maiestrie si bun gust care te atrag cand privesti vesmintele de sarbatoare si ceremonial ale costumului traditional din fiecare zona etnografica a Romaniei. 

Din tesaturi de in si canepa, de lana si bumbac, din blanuri si postavuri, din borangic si matase, femeile au conceput ansambluri de forme expresive, de mare originalitate plastica, cu trasaturi artistice inconfundabile in context european. Instruite la "scoala traditiei', ele au realizat un valoros ansamblu de piese vestimentare, carora au stiut sa le imprime o infatisare adecvata "gustului' fiecarei generatii, prin mijloace de expresie alese "in ton cu vremea'.

Portul traditional romanesc este un martor vizual capabil sa transmita importante referinte cultural-istorice despre identitatea etnica, locul de provenienta, varsta si statutul civil al purtatorilor. Diferitele cadre de afirmare publica ale costumului popular - la biserica si la jocul duminical, la Craciun, la Pasti si la hramurile bisericilor (celebrarea sfintilor patroni) - au imprimat acestei tinute vestimentare particularitati specifice, concretizate prin aparitia unor elemente cu valoare simbolica si functie de insemn ceremonial.

Prin subtilul mesaj cromatic al broderiilor si motivelor decorative se comunica vizual natura evenimentelor in care este implicata o persoana imbracata in costum popular. Rosul, intr-o infinitate de nuante, dictate de nevoia adecvarii vestimentatiei la varsta fiecarui purtator, era simbolul fetelor si nevestelor tinere imbracate pentru a participa la hora, nunti si alte petreceri traditionale. Rosul "potolit' sau ca "visina putreda' este expresia varstei mature, iar negrul se considera culoarea batranetii si mesagerul vizual al durerii in fata mortii; camasa cu broderie neagra si basmaua neagra se imbraca la inmormantari, purtandu-se apoi pe toata perioada doliului, indiferent de varsta.

Accesoriile cu statut de podoaba au indeplinit rolul de "marci ceremoniale" capabile sa comunice sensul evenimentului in care este implicata o persoana.

"Cununa de mireasa',
 "stergarul de nas', "baltagul de vornic' sau "ciocanul de uspete', alaturi de "insemnele colindatorilor' (podoabe de caciula), "palariile Calusarilor" sau mastile celor care practica Jocurile de priveghi sau pe cele de la Anul Nou, completeaza costumul de ceremonial, conferindu-i o identitate inconfundabila, in consens cu specificul evenimentului in care apar.

Caracterizat printr-o remarcabila unitate morfologica - materiale, categorii de piese -costumul romanesc se diferentiaza sub aspect plastico-decorativ si cromatic, de la o zona etnografica la alta. Marea lui varietate este rezultatul variantelor care s-au nascut sub imperiul nevoii de adaptare a vesmintelor, nu numai la conditiile de mediu si clima, ci si la rigorile morale impuse de varsta si statutul civil al purtatorilor, precum si la nevoia psihologica a fiecarei generatii de a-si impune propriul gust artistic si chiar de a raspunde ecourilor unor mode, ajunse si in mediul rural.

Fiecare piesa a costumului popular de ceremonial este o "carte de intelepciune si experienta umana" pe care o poti deschide ori de cate ori doresti cu adevarat sa intelegi sufletul si universul spiritual al romanilor.

Inaugurarea expozitiei va avea loc sambata, 2 februarie 2013, ora locala 12:00 (13:00 ora Romaniei), la "Scuola Grande di San Teodoro" din Venetia.

De asemenea, pe durata desfasurarii expozitiei "Romania: Costume si Masti Populare de Ceremonie", Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti' va realiza in Noua Galerie (din cartierul Cannaregio) a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia si o expozitie de arta populara romaneasca. In cadrul acesteia vor fi prezentate creatii textile (covoare si piese de vestimentatie traditionala), iar mesterul Paul Buta va face demonstratii de creare a mastilor populare romanesti